Georgiana Ungureanu’s Blog

Condamnati la esec ! 08/06/2009

In ultima vreme, in contextul economic actual, cel al crizei, ne-am invatat sa spunem ca o ducem rau, ca situatia economica din Romania e jalnica, iar guvernantii nostri pledeaza pentru o incapacitate fundamentata de a nu putea remedia situatia.

Ne consideram incapabili de a trece peste aceasta situatie delicata (care personal consider in continuare ca s-a manifestat pe un fond pur psihologic, dat fiind expunerea noastra internationala limitata). Prin expunere intelegandu-se riscuri asumate de tara noastra fata de un anumit sistem/produs/proces. Pe de o parte, aceasta expunere limitata ne-a facut sa avem in decursul anilor un mediu economic mediocru, dar pe de alta parte, ne-a ferit de efectele dezastruoase incepute prin criza subprime si propagate intr-un ritm de neimaginat in toate celelalte sectoare: piata de capital, piata imobiliara, ajungand pana la industrii. Revenind la ideea initiala, media si marile figuri autohtone si internationale ne-au facut sa credem ca suntem in colaps si pana la urma, acolo am ajuns. Fondul Monetar International duce o politica continua de panicare, prognozand rezultate financiare tot mai slabe pentru tara noastra (au avut si de ce sa faca asta: ei sunt cei care au trebuit sa ne convinga ca avem nevoie de banii lor, pentru ca apoi sa aiba ei controlul asupra unei intregi natiuni, si printr-o generalizare, asupra intregii lumi. Nu cred tot ce spun cei din documentarul Zeitgeist Addendum, dar partial parca bate cu realitate. Va sugerez sa-l vizionati.)

Oficial, suntem in recesiune. Dar daca va ganditi bine, mai stiti cand erati pe bancile scolii si mimati o durere de stomac pentru a primi invoirea profesoarei de istorie? Nu vi s-a intamplat si voua ca la scurt timp chiar sa resimtiti o durere de stomac, ca afect al actului teatral deosebit? Eu cred ca da, pentru ca asta e autosugestia. Analog, ne-am autosugerat ca suntem in declin si chiar am ajuns sa resimtim un declin, dar totul a pornit de la nimic.

Care este solutia? Poate ar trebui sa fim mai indrazneti. Ce ziceti de efectul Placebo? Oare se poate merge atat de departe si sa vindecam o rana internationala prin efectul Placebo?

Pentru a fi explicita pentru toata lumea, efectul Placebo consta in vindecarea unor boli (cel putin asta e domeniul in care s-au facut cercetari pana acum) prin NIMIC, mai exact: ser fiziologic (apa cu sare), pastile cu glucoza etc. si se bazeaza pe puterea imunitara a individului, incurajata de autosugestia ca tratamentul (fals) pe care il urmeaza este eficient. Documentarele atesta de asemenea eficienta unor operatii Placebo: 3 cazuri cu afectiune similara au luat parte la teste. Unui pacient i s-a realizat operatia integral, altui pacient i s-a facut o curatare locala insuficienta pentru vindecare din prisma “clasicilor”, iar celui din urma nu i s-a facut nimic. Rezultatul: toti cei trei pacienti s-au vindecat (era vorba de o afectiunea osoasa din zona genunchiului, des intalnita la varstnici).

Luand acest exemplu, se poate oare sa remediem un efect la autosugestiei (actuala criza din Romania), printr-un proces invers? E tot autosugestie pana la urma, dar cu tenta pozitiva.

Suntem intr-o situatie grea, dar sunt altii care stau si mai rau! Europa Occidentala se chinuie sa gaseasca solutii. Si daca noi cautam sprijin in Vest, ei cauta solutii in Est. Facem parte din pietele cu potential ridicat de dezvoltare si occidentalii stiu asta (se pare ca numai noi nu stim). Sansa lor de redresare e de a se orienta catre tari precum Romania, Polonia, Ungaria etc. si asta o gasesti in multe reviste de specialiatate din tarile europene dezvoltate. Poate ar trebui sa profitam noi insine de acest avantaj si sa ne revenim tocmai datorita acestui potential. Nu trebuie sa oprim consumul, pentru ca asta ii motiveaza pe producatori sa mai faca investitii. Investiile aduc plus de valoare, aduc fluxuri banesti, aduc locuri de munca, … practic repun in miscare toate ariile economice.

Care este cel mai bun domeniu de investit? Specialistii spun ca agricultura este inca mult sub potentialul sau. Acesta este domeniul pe care il vizeaza multi investitori straini. Totusi, de ce nu il dezvoltam suficient?

1. Nu avem profesionisti care sa faca proiecte de calitate pentru accesarea fondurilor europene.
2. Nu avem investitori care sa isi permita sa contribuie chiar si cu acel minim de 30% cerut de institutiile europene.
3. Suntem inca afectati de urmarile regimului comunist prin care au fost confiscate proprietatile si de legislatia incoerenta care nu permite rezolvarea conflictelor pe aceasta tema. Inca sunt multe proprietati (doar terenuri sau terenuri si constructiile aferente) care sunt revendicate de vechii proprietari. Aceste conflicte tin investitorii la distanta pentru riscurile pe care le implica achizionarea unui teren pe care ar urma sa se cultive ceva… orice!
4. Taranul roman este un Ilie Moromete contemporan. Nu renunta la proprietatea sa pentru nimic in lume. Chiar daca sta, cum zic bunicii, “parloaga”. Forma de “arenda” are inca o conotatie negativa pentru oamenii de la tara, iar asta impiedica dezvoltarea fermelor, pentru ca nimeni nu cultiva pe bucatele de cate un hectar pentru productie in masa.

Si totusi exista si minti luminate. Nu il voi invoca pe Adrian Porumboiu, acest “guru” al agriculturii in regiunea Moldovei, ci am un exemplu in miniatura. Un bun prieten a avut curajul sa investeasca pe timp de criza… in oi. Mioara noastra autentica ii aduce astazi venituri suplimentare salariului lunar. S-a interesat in domeniu, a citit reviste de specialitate si a simtit ca aici ar merge. Si asa a fost! Si nici macar nu are studii economice, ca sa fi realizat un studiu de piata, un studiu de fezabilitate, o analiza SWOT, or cine stie ce alte asemenea “OZN-uri”. A mers pe instinct, a luat credit cand criza era in toi si a sfidat sfaturile unor mari economisti (vezi Cristian Sima) de a economisi. Din partea mea: FELICITARI !

Ca o concluzie, as parafraza adaugand o urare de final: Pana data viitoare, fiti destepti!